24 ianuarie 1859: Mica Unire - Unirea Principatelor Române

 
          Mica Unire de la 1859 a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român. Mica Unire a reprezentat un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două principate.
          Urmările Unirii au fost uriaşe. Practic, a marcat începutul unei epoci de realizări profunde în toate domeniile, care au deschis calea modernizării şi dezvoltării României şi care au creat condiţiile obţinerii Independenţei (1877) şi realizării Marii Uniri (1918).
În data de 24 ianuarie 2023 aniversăm 164 de ani de la Unirea Principatelor Române, moment în care românii indiferent de rang, statut social, avere, studii, interes personal sau de grup ori partid și-au dat mâna și împreună au pus temelia viitorului stat modern român, prin alegerea unui singur domn, în persoana lui Alexandru – Ioan Cuza.
          Unirea celor două principate române a demonstrat maturitatea tuturor actorilor care au participat și au făcut posibil acest act, fiind primul pas al afirmării identității noastre naționale, culturale și etnice între celelalte națiuni ale Europei și lumii.
         Recunoașterea de facto a unirii politice și administrative de către Imperiul Otoman și Puterile Garante a avut loc în anul 1862, când cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin Constituția adoptată la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România pentru că la 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România creându-se actualul stat unitar modern, adoptând oficial numele de România, cu capitala la București, cu o singură adunare și un singur guvern.
        Reformele adoptate în scurta domnie a domnitorului Alexandru – Ioan Cuza: secularizarea averilor mănăstirești (1863), reforma agrară (1864), reforma învățământului (1864), reforma justiției (1864), reforma fiscală și promulgarea legilor care le-au urmat: Legea contabilității, Legea consiliilor județene, Codul Penal și Civil și Legea instrucțiunii publice au creat premisele de dezvoltare și modernizare a noii țări.
         Sărbătorirea acestui eveniment de mare însemnătate istorică pentru românii de pretutindeni constituie și prilejul aducerii unui prinos de recunoștință și aducere aminte față de marii artizani și susținători ai Micii Uniri cunoscuți: Alexandru – Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Ion C. Brătianu, Manolache Costache Epureanu, Anastasie Panu, etc. dar și necunoscuți: moșieri, țărani, răzeși, ș.a..
         Unirea din 24 iaunuarie 1859 a fost o sărbătoare a bucuriei, speranței și credinței în destinul propriu al poporului român și așa trebuie să rămână și în prezent, ea fiind și primul pas spre Marea Unire din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.
         Privind la înaintaşii noştri, vedem partea frumoasă a istoriei neamului românesc. Dar acum este momentul să privim la ce avem de făcut noi, la misiunea noastră instituţională.
 
PRIMAR, Adrian Ungureanu
 
 
Ultima modificare Luni, 23 Ianuarie 2023 20:17